Implicarea Bisericii Catolice în lupta antidrog

Consumul drogurilor de către tineri, o problemă gravă a societăţii româneşti

Consumul drogurilor a devenit în ultimii ani o problemă majoră în România. După ce, timp de aproape zece ani de la Revoluţia română, reţelele internaţionale de trafic au putut introduce cu uşurinţă în ţară substanţe stupefiante destinate pieţelor din vest sau comerţului „local” din marile oraşe româneşti, autorităţile au fost nevoite să aloce fonduri pentru dezvoltarea de programe antidrog la nivel naţional în urma constatării efectelor nocive ale acestui tip de consum în rândul populaţiei tinere.

Astfel, Guvernul României şi-a asumat lupta împotriva traficului şi consumului ilicit de droguri drept o prioritate, înfiinţând Agenţia Naţională Antidrog, organ de specialitate cu rolul de a stabili o concepţie unitară privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri. Din nefericire, în anul 2009, această instituţie principală a statului proiectată pentru a implementa şi dezvolta programe de prevenire a consumului de droguri în rândul populaţiei, a fost confruntată cu o serie de constrângeri bugetare care au dus inclusiv la restructurarea ANA din punct de vedere al restrângerii resurselor materiale si umane. Din această cauză, în prezent se resimte mai mult nevoia de implicare a celorlalti factori sociali in prevenirea si combaterea fenomenului de consum al drogurilor în rândul tinerilor.

În ultimii ani, din ce în ce mai multe organizaţii neguvernamentale au început să dezvolte programe antidrog, atât de prevenire a consumului cât şi de consiliere sau terapie în cadrul comunităţilor terapeutice. Printre acestea si Confederaţia Caritas România a înfiinţat un program naţional de prevenire a consumului de droguri în rândul tinerilor, implementat în oraşele Iaşi, Timişoara, Braşov şi Cluj Napoca. Acest program s-a înfiinţat ca urmare a faptului că din ce în ce mai mulţi tineri români au ajuns dependenţi de droguri legale sau ilegale.

Copiii şi tinerii formează cele mai vulnerabile categorii sociale cu privire la abuzul de droguri legale şi debutul în consumul de droguri ilegale de risc şi mare risc. Cauzele sunt multiple şi sunt legate fie de faptul că părinţii eşuează în comunicarea cu proprii copii prin păstrarea unor modele educaţionale neadecvate, fie din cauza lipsei de informaţii corecte cu privire la efectele consumului de droguri licile şi ilicite, a lipsei de abilităţi eficiente de comunicare şi a modelelor sociale permisive şi de încurajare a consumului de droguri legale în mediul familial.

Tinerii nu găsesc cele mai bune soluţii la probleme personale legate de rezolvarea unor probleme specifice vârstei, legate de comunicarea cu părinţii sau cu amicii şi dezvoltă complexe de inferioritate sau sunt frustraţi ajungând fie să comită acte indezirabile ca urmare a acestui fapt, fie să devină categorie la risc în ceea ce priveşte consumul de droguri. Consumul de droguri ilegale a crescut în ultimul timp în Iaşi. În prezent, din ce în ce mai multi tineri sunt arestaţi pentru consum de droguri. Într-un singur weekend, în perioada sărbatorilor Iaşului (octombrie 2008), unsprezece persoane cu vârste în jurul a 20 de ani au fost identificate şi reţinute de către poliţişti după ce au fost surprinse consumând stupefiante. Celor unsprezece tineri le-au fost întocmite dosare penale de către procurori pentru posesie şi consum de droguri de risc.

Conform buletinelor de stiri şi articolelor din presă, marijuana conduce detasat într-un clasament al celor mai utilizate droguri de risc în ţara noastră, iar medicii spun că, odată cu începerea cursurilor din facultăţi, numărul de tineri, în special studenţi, reţinuţi de Poliţie cu suspiciunea de consum de droguri, a crescut.

Un semnal de alarmă îngrijorător vine şi din zona drogurilor legale, astfel că ne confruntăm cu problema scăderii vârstei de debut în ceea ce priveşte alcoolul şi fumatul. Motive populare “dă-i să bea pentru că îi este poftă”, “o gură nu are cum să dăuneze” sunt încă prezente şi la fel de nocive ca modele de consum pe care părinţii le lasă drept moştenire copiilor.

Studiu sociologic cu privire la consumul de droguri

Biroul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog al Centrului Diecezan Caritas Iaşi împreună cu S.C. Program Evaluation S.R.L. reprezentată de Conf. Dr. Ştefan Cojocaru, a derulat în intervalul aprilie-iunie 2009, studiul sociologic “Consumul de droguri în rândul studenţilor din Iaşi. Prevalenţă, atitudini şi cunoţtinşe”.

Într-o primă etapă, în perioada 1 – 15 aprilie a fost efectuat un sondaj în rândul studenților ieșeni, numărul persoanelor chestionate fiind de 435 cu o marjă de eroare de plus/minus 3%.

Într-o a doua etapă s-au organizat la sediul Centrului Diecezan Caritas Iaşi două focus grupuri la care au participat studenţi, în vederea aprofundării informaţiilor obşinute în urma aplicării chestionarelor şi pentru a se identifica răspunsuri legate de atitudini şi comportamente cu privire la consumul de droguri. Plecând de aici, o atenţie deosebită a fost acordată fenomenului Weed Shopurilor existente în Iaşi şi a efectelor comercializării de substanțe cu efect psihoactiv de către acestea.

Această cercetare sociologică s-a încheiat în data de 30 mai, iar raportul final a fost prezentat comunității în luna iunie în cadrul unei conferinţe de presă.

Concluziile cercetării:

Consumul de droguri în mediul studenţesc devine o practică din ce în ce mai cunoscută. Tot mai mulţi studenţi nu mai sunt surprinşi de colegii lor care consumă droguri. Unul din cinci studenţi ştie despre consum şi mai puţin de jumătate afirmă că nu au colegi care să consume. De asemenea, o treime dintre respondenţi au declarat că au prieteni (nu neapărat colegi) care consumă stupefiante. Cercul de prieteni consumatori al studenţilor este relativ restrâns; două treimi nu au răspuns sau au declarat că nu au astfel de prieteni, iar o treime a declarat că numărul cunoştinţelor cu astfel de obiceiuri este de maxim 5.

În Iaşi, există aproximativ 3400 de studenţi consumatori de droguri. Dintre aceştia aprox. 600 sunt dependenţi (consum\droguri zilnic sau săptămânal) şi aproxim. 2800 consum\droguri ocazional. Valoarea absolută a estimării numărului celor care au încercat să cosume droguri este de 4400 de studenţi.

Cel mai consumat drog pare a fi marijuana, urmat de haşiş. Considerate droguri mai accesibile şi cu efecte mai puţin dăunătoare, marijuana şi haşişul sunt principalele droguri consumate în mediul studenţesc. Cele mai frecvente spaţii unde se consumă droguri sunt cluburile. Deşi, tendinţa populaţiei este a considera că discotecile sunt spaţiile cele mai expuse riscului consumului de droguri, respondenţii chestionarului consideră că în interiorul cluburilor se consumă droguri (23,51% dintre răspunsuri).

Atunci când respondenţii au cunoştinţe de provenienţa drogurilor, acestea ar fi obţinute în principal de la prieteni/cunştinţe, de la dealeri/de pe stradă şi de la weed-shop-uri. În general, consumul de droguri debutează înaintea vârstei studenţiei. De aceea, tentaţia de a consuma droguri este scăzută în rândul studenţilor. Deşi, aşa cum am precizat, fenomenul consumului de droguri a intrat în normalitatea socială, peste 80% dintre studenţii care au răspuns la chestionar că nu ar consuma vreun drog dacă li s-ar oferi ocazia. De fapt, 86,4% din componenţii eşantionului nostru nu au consumat niciodată;

Tentaţiile cele mai mari pentru debutul consumului de droguri sunt curiozitatea şi dorinţa de experienţe noi. 7,1% au încercat droguri o singură dată şi doar 5,6% consumă cu o oarecare regularitate. Cei 15% dintre studenţii din eşantion care ar fi tentaţi să consume totuşi, la un moment dat, un drog, ar face-o din curiozitate, (31,12%), din dorinţa de a trăi experienţe noi (25%) sau în urma presiunii prietenilor (21%).

Oferta gratuită a drogurilor reprezintă o formă de atragere a studenţilor pentru consumul de droguri. Datele statistice arată faptul că la un sfert dintre studenţii din eşantion li s-a oferit, într-un mod sau altul (nu doar spre cumpărare), droguri pentru consum.

Cluburile sunt principalul spaţiu de consum al drogurilor. Conform răspunsurilor primite, cluburile ar fi locurile cele mai cunoscute în privinţa consumului de droguri, urmate de petreceri private şi de discoteci. Această clasificare ar putea fi utilă într-o eventuală strategie de prevenire a consumului de droguri în vederea focalizării atenţiei organelor competente.

Implicarea autorităţilor şi campaniile de informare-educare-comunicare antidrog sunt cele mai importante soluţii identificate de studenţi pentru descurajarea consumului de droguri. În acelaşi sens, precizăm şi principalele măsuri pe care studenţii le consideră utile pentru reducerea consumului de droguri.

Cele mai eficiente măsuri ar fi măsurile coercitive (creşterea amenzilor, introducerea sau înăsprirea pedepselor cu închisoarea, controale mai drastice la vamă sau în locurile predilecte de consum) urmate de campaniile de informare asupra efectelor drogurilor şi campaniile antidrog desfăşurate prin mass-media.

Weed-shop-urile reprezintă o tentaţie către consumul de droguri. Participanţii la focus grup consideră că legalizarea comercializării şi consumului anumitor tipuri de droguri în magazine specializate încurajează consumul de droguri ilegale, mai ales datorită frecventării acestora de către tineri. De aceea, o soluţie pentru diminuarea consumului de droguri ar fi restricţionarea activităţii acestor reţele de distribuţie.

La Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” consumul de droguri în rându studenţilor este cel mai vizibil. Datele oferite de respondenţi arată că 52% dintre participanţii la studiu cunosc colegi din facultate care consumă droguri.

Fenomenul Weed Shop – Droguri „legale” cu efecte similare celor ilegale

La sfârşitul anului 2008, produsele etnobotanice cu efect halucinogen au început să fie comercializate prin înfiinţarea magazinelor de tip weed-shop in marile oraşe din România. Din nefericire, Iaşul ocupa în vara anului 2009 primul loc la nivel naţional cu privire la numărul de magazine de acest tip. Situaţia a rămas neschimbată până la finele lunii octombrie a aceluiaşi an, iar ordinul de ministru prin care aceste substanţe ar fi trebuit sa fie interzise a întârziat să apară.

Conform articolelor din presa locală dar şi declaraţiilor medicilor de la Spitalul de Urgenţe Sf Ioan din Iaşi, în anul 2009 peste 50 de persoane, majoritatea tineri şi adolescenţi, au ajuns în stare gravă în urma consumului de produse etno botanice comercializate în weed shopurile din oraş.

Îngrijorarea specialiştilor antidrog este legată de faptul că aceste substanţe comercializate în sistem weed shop au efecte similare cu cele ale drogurilor de mare risc interzise consumului în acest moment prin legislaţia existentă. Astfel există riscul depăşirii unei bariere psihologice în mintea tinerilor fapt ce ar reprezenta premisele unui debut în consumul de droguri de mare risc interzise în acest moment de legislaţia în vigoare. De asemenea, îngrijorătoare sunt semnalele legate de abuzul de alcool de către tineri şi comportamentul deviant al acestora în urma acestui tip de consum.

În urma acestor constatări a reieşit necesitatea implementării de programe de informare şi prevenire a aesctui tip de consum dar şi a activităţilor de dezvoltare personală adresate tinerilor care consumă droguri legale sau pentru tinerii care prezintă un risc crescut cu privire la consumul de stupefiante şi implicit existând probabilitatea comiterii de fapte infracţionale.

Realizat de:

Cătălin ASĂVOAEI – Coordonator Birou de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog

Mariana URSAN – Asistent social

Arta de a spune NU Sărăciei - [73] accesari
Caritas nu uită de sinistraţi - [67] accesari