„ Rămâneţi în mine şi eu în voi; cine rămâne în mine aduce roade multe” (In.15,4-5).
Am primit pentru prima oară Sfânta Împărtăşanie, în prima duminică a lunii mai, din 1936, în catedrala din Iaşi; o duminică însorită, de neuitat.
Băieţi din clasa a doua a şcolii parohiale şi fetiţe din şcoala elementară Notre-Dame de Sion, pregătiţi şi însoţiţi pas cu pas de către surorile congregaţiei franceze, am fost toată ziua în centrul atenţiei comunităţii catolice din Iaşi.
La vecernia aceleiaşi duminici, înaintea altarului, în faţa Prea Cucernicului Paroh, Dumitru Romilă, de pioasă amintire, doi câte doi, cu glasurile argintii şi inimi curate de copii, cu mânuţele pe sfânta evanghelie, am făcut jurământul ( actuala reînnoire a făgăduinţelor de la botez): Eu mă lepăd de satana şi de toate faptele lui, şi de toată fala lui, şi mă dau cu totul lui Isus Cristos.
Mi-am amintit cu mare bucurie de acest moment al copilăriei fericite, meditând textul din evanghelie, fixat pentru duminica a cincea- a Sfintelor Paşti ( In.15,1-8 ): „Eu sunt viţa cea adevărată şi Tatăl meu este viticultorul” (v.1) „Eu sunt viţa, voi sunteţi mlădiţele. Cine rămâne în mine şi eu în el, acela aduce roade multe, căci fără mine, nimic nu puteţi face (v.5).”
Imagine sublimă folosită de dumnezeiescul pedagog, Isus, pentru a accentua ataşamentul creştin, vital, faţă de capul trupului tainic. Harul divin este „altoiul” duhovnicesc ce face rodnică viaţa spirituală a fiecărui creştin.
În contrast cu mlădiţele verzi, purtătoare de struguri frumoşi, Isus aminteşte şi mlădiţele tăiate care se usucă, se aruncă în foc şi ard (v.6). Asemenea acestor mlădiţe sunt toţi cei separaţi de Cristos, cei care preferă păcatul.
În activitatea sa evanghelizatoare, Isus s-a referit deseori la conaţionalii săi, folosindu-se de imaginea viei şi a viţei, a lucrătorilor vieri ucigaşi, ca şi aceea a smochinului uscat, pentru a le atrage atenţia asupra infidelităţii lor faţă de legământul încheiat cu Yahwe.
Textul evanghelic este propus spre meditare creştinilor, în atmosfera pascală, când, Isus, biruitorul păcatului şi al morţii, îi cheamă la viaţa nouă. Angajarea de a trăi botezul ( prin lepădarea de păcat şi aderarea sinceră la Cristos) înseamnă a rămâne în Cristos, cuvintele sale făcând-o rodnică: „puteţi cere orice vreţi şi veţi primi” (v.7b). În felul acesta dovedeşte creştinul că este ucenicul lui Cristos, şi îl preamăreşte pe Tatăl (v.8).
Prima lectură, text luat din cartea Faptele Apostolilor (9,26-31), ni-l arată pe excelentul ucenic al lui Cristos, Paul cel convertit pe drumul Damascului, care „a predicat cu hotărâre în numele lui Isus” (v.27b).
Paul este „mlădiţa” preţioasă a lui Cristos „viţa cea adevărată”. Prin munca sa neobosită de evanghelizare binecuvântată, „Biserica lui Isus creştea, cu ajutorul Duhului Sfânt, întărindu-se şi umblând în frica de Dumnezeu” (v.31).
Ioan, apostolul şi evanghelistul iubirii lui Cristos, ca un duhovnic desăvârşit, ne oferă şi textul din prima sa scrisoare ( lectura a doua )
3,18-24, prin care ne arată cum poate inima noastră să fie la unison cu a Mântuitorului: „dacă păzim poruncile lui Dumnezeu şi facem ceea ce îi place lui; să credem în Isus Cristos, Fiul său, şi să ne iubim unul pe altul, precum ne-a poruncit el” (v.23). Intimitatea cu Dumnezeu se realizează prin conformarea la voinţa sa, manifestată în tot ceea ce ne-a învăţat Isus: „Cine păzeşte poruncile lui rămâne în Dumnezeu şi Dumnezeu rămâne în el; iar noi cunoaştem că rămâne în noi prin Duhul pe care ni l-a dat nouă” (v.24).
În felul acesta putem răspunde şi invitaţiei plasată la începutul liturghiei duminicii, în cuvintele din psalmul 97,1-2: „Cântaţi Domnului un cântec nou, pentru că a făcut lucruri minunate; Domnul şi-a descoperit dreptatea înaintea neamurilor, aleluia”!.
Rugăciunea duminicii are darul de a ne încuraja şi însoţi cu sprijinul divin pe parcursul întregii săptămâni a cincia a Sfintelor Paşti, pentru rodnicia vieţii creştine: „Atotputernice veşnice Dumnezeule, împrospătează necontenit în noi sacramentul pascal, pentru ca toţi aceia pe care ai binevoit să-i reînnoieşti prin sfântul botez, întăriţi cu ajutorul tău, să aducă multe roade şi, astfel, întăriţi de tine, să ajungă la bucuriile vieţii veşnice. Prin Cristos Domnul nostru. Amin.