Cu această întrebare s-a început un dialog scurt despre care vorbeşte Evanghelia duminicii. Este un dialog între un om, identificat ca fiind bogat, şi Isus (cfr Mc 10,17-30). Nu sunt multe detalii despre această persoană. Din puţinele descrieri reuşim să percepem dorinţa sa sinceră de a ajunge la viaţa veşnică printr-o existenţă pământească onestă şi virtuoasă.  De fapt, el cunoaşte poruncile şi le observă în mod fidel din tinereţe. Cu toate acestea, care desigur sunt importante, nu este suficient, - spune Isus, mai lipseşte un singur lucru, dar ceva esenţial.

Să reflectăm: acest om ar părea că are tot ce vrea, dar nu este aşa; el îşi dă seama că are nevoie şi de altceva: voia viaţa veşnică. Numai că el o voia ca pe o asigurare adăugată în inventarul său, ca pe celelalte bunuri, pe care le obţinea datorită bogăţiei.

Văzându-l dispus, Învăţătorul divin, privindu-l fix cu iubire îi propune un salt de calitate, îl cheamă la eroismul sfinţeniei, îi cere să abandoneze totul pentru a-l urma: Un lucru îţi lipseşte: mergi, vinde ceea ce ai şi dă săracilor şi vei avea comoară în cer, apoi vino şi urmează-mă!

Dar nici privirea şi nici cuvintele lui Isus nu au avut efect. Omul acela, întristat, desigur, a preferat să se întoarcă la siguranţa pe care i-o procura propria bogăţie. Nu a putut sau nu a vrut să înţeleagă că i se oferea un bine incomparabil mai preţios şi mai durabil: iubirea lui Cristos, care ne face să fim plini în toate de plinătatea lui Dumnezeu (Ef 3,18-19). Paul, care a înţeles acest adevăr foarte bine, a scris: de acum consider că toate sunt o pierdere în comparaţie cu superioritatea cunoaşterii lui Cristos Isus Domnul meu. De dragul lui am pierdut toate şi le consider gunoi ca să-l câştig pe Cristos şi să mă aflu în el… pe el vreau să-l cunosc şi puterea învierii lui să fiu eu el în moarte, doar voi ajunge cumva la învierea din morţi (Fil 3,8-10).

Vino şi urmează-mă! Iată vocaţia creştină, care izvorăşte dintr-o propunere de iubire a Domnului, care se poate realiza numai datorită unui răspuns al iubirii noastre. Pe toţi discipolii săi Isus îi invită să-şi dăruiască în întregime viaţa, fără socoteli şi interese umane, cu o încredere în Dumnezeu fără rezerve.

Sunt mulţi oameni care au primit această invitaţie exigentă şi, cu o ascultare umilă, l-au urmat pe Cristos răstignit şi înviat. Dincolo de admiraţia pe care le-o acordăm, ei au avut o logică a credinţei neînţeleasă de logica umană. Ei au ales să învingă egoismul, să nu mai caute să fie în centrul atenţiei, dar să meargă contra curentului trăind conform Evangheliei chiar cu multă bucurie. Din mulţimea imensă a acestora iată două exemple de persoane care au lăsat toate şi au avut bucuria să descopere că promisiunea lui Isus, că vor primi însutit acum şi viaţa veşnică s-a împlinit, chiar dacă au fost persecutaţi. 

Zygmunt Szczęsny Feliński, arhiepiscop de Varşovia, s-a preocupat cu mult zel de creşterea spirituală a credincioşilor şi i-a ajutat pe săraci şi orfani. A reuşit să-i convingă pe mulţi să trăiască o reînnoire interioară. Pentru că i-a apărat pe cei oprimaţi de ruşii cotropitori, ţarul rus l-a exilat la Jaroslaw pe Volga. În toate dificultăţile a păstrat o încredere incredibilă în Providenţa Divină şi se ruga aşa: Oh, Dumnezeule, protejează-mă nu de chinuri şi de preocupările acestei lumi… numai înmulţeşte iubirea din inimile noastre şi fă ca prin cea mai profundă umilinţă să menţinem infinita încredere în ajutorul şi în milostivirea ta… Dăruindu-se lui Dumnezeu şi oamenilor, cu deplină încredere şi iubire, a devenit un exemplu pentru întreaga Biserică şi a fost declarat ca sfânt.

Iosif De Veuster, la 23 de ani, a plecat ca misionar ca să vestească Evanghelia în Insulele Hawai, după ce la sfinţire şi-a luat numele de Damian. Activitatea sa misionară a ajuns la culme când din caritate, deşi nu fără frică şi repugnanţă a ales să meargă pe Insula Molokai ca să-i slujească pe leproşii care se găseau acolo, abandonaţi de toţi. Cu ei s-a simţit acasă. Pentru a-l urma pe Cristos, părintele Damian, nu numai că a lăsat patria sa, dar şi-a pus în pericol sănătatea şi viaţa pământească şi a primit răsplata vieţii veşnice.

Îi aducem mulţumiri Domnului pentru darul sfinţeniei, pe care şi astăzi îl răspândeşte în Biserică în toată splendoarea şi frumuseţea. Atraşi de exemplele luminoase ale sfinţilor, să ne lăsăm ghidaţi de Cuvântul lui Dumnezeu care pătrunde până în adâncul inimii, faptele lor sunt dovezi care arată că întreaga noastră existenţă poate să devină un cântec de laudă pentru iubirea lui Dumnezeu. Să ne obţină acest har rugăciunile sfinţilor şi mai ales materna protecţie a Mariei, Regina Sfinţilor şi mama noastră a oamenilor.

Pr. dr. Alois Hîrja

Cât de disperat trebuie să fii să îți iei copilul de doar câteva luni într-o calatorie plină de pericole, să-l duci în brațe și să-l protejezi mii de kilometri mergând pe jos, și să traversezi marea într-o barcă de cauciuc în care mai sunt îngramadite înca 50 de persoane, fără a avea nici o siguranță că vei ajunge pe celălalt mal?

Cu siguranță faci asta doar când acest drum greu și plin de pericole, nu pare deloc riscant în comparație cu ceea ce trăiești în țara ta zi de zi: violență, teroare, război, nici un viitor pentru tine și copiii tăi.

Asta am înțeles în aceste zile, când am ajutat refugiații abia ajunși pe insula Lesbos din Grecia.

Intr-o singură dimineață, aici au ajuns 16 bărci în care erau îngrămădiți între 50 și 60 de oameni. Aproape ajunși la țărm, strigă de bucurie. Știu că mulți care au plecat înaintea lor nu au mai ajuns… și sunt conștienți că și lor li se putea întâmpla la fel, dar îngerul păzitor i-a adus în siguranță la mal. Când coboară, sărută pământul și mulțumesc lui Dumnezeu că au ajuns. Sunt uzi până la piele. Au nevoie de haine uscate imediat. Acum nu mai este vară, temperaturile coboară și până la 15 grade iar curenții mării îi pătrund până la oase. Copiii tremură de frig în brațele neputincioase ale părinților… Mai au un drum lung în față și dacă s-ar îmbolnăvi drumul ar devein și mai greu. Voluntarii prezenți la debarcare aduc haine pentru copii și îi schimbă imediat să nu răcească.

Refugiații sunt traumatizați de experiențele negative prin care au trecut în drumul lor spre o viață decentă. Maysa, o femeie care tremură de frig din cauza haielor ude de pe ea, imi spune cu lacrimi în ochi ca barca în care era s-a spart la puțin timp după ce au plecat din Turcia, deoarece era supraîncărcată. Credea că va muri, dar paza de coastă a salvat-o. Acum își aștepta soțul și copiii care urmau să vină cu una din următoarele bărci.

Sunt puțini voluntari și provizii iar nevoile sunt foarte mari. Numai pe insula Lesbos ajung în fiecare zi aproximativ 2000 de refugiați. Pe această insula de 125.000 km pătrați locuiesc aproximativ 85,000 persoane. Locuitorii sunt solidari și îi ajută pe refugiați, însă această situație durează deja de mai bine de două luni iar ei nu mai au resurse deoarece situația Greciei este destul de dificilă datorită crizei economice prin care trece.

De la debarcare, refugiații au de mers aproximativ un kilometru pe jos până la punctul în care sunt preluați cu autobzele și duși în taberele improvizate. Există aici două tabere de refugiați: Kara Tepe - pentru refugiații din Siria, și Moria – pentru refugiații din Afganista, Iraq, Paqistan și Iran.

Kara Tepe este o tabără deschisă, fără pază militară, unde refugiații sirieni stau pentru câteva zile pentru a se odihni și a-și procura biletele pentru continuarea călătoriei. De aici vor pleca spre Atena, Tessaloniki si apoi spre Macedonia. Există corturi mari ale UNCHR iar angajați și voluntari de la Caritas, Medicins Sans Frontiere și Salvați copiii distribuie alimente, kituri de igienă personală, saci de dormit și saltele, îmbrăcăminte și oferă asistență psiho-socială și medicală.

Aici am întâlnit-o pe Elsa, mama a patru copii. Este în tabără de două zile cu trei dintre copii și așteaptă să ajungă și soțul său cu cel de-al patrulea. Îmi spune că cel mai mult își dorește să se termine războiul în Siria și să se întoarcă acasă. Își dorește să-și crească copiii în țara lor, însă acum mai important este să-I știe în siguranță.

În tabăra de refugiați Moria, oamenii stau și câteva luni până reușesc să-și procure bilete pentru continuarea călătoriei lor. Caritas a distribuit aici pentru femei și copii saci de dormit și saltele.

Caritas lucrează în insula Lesbos printr-un grup de voluntari inimoși dar fără experiență.Reprezentantul Caritas România a organizat un seminar pentru a-i învăța să se organizeze mai bine în problemele cu care se confruntă în criza refugiaților.

Este o criză fără precedent și rețeaua Caritas Interaționalis s-a mobilizat, fiind alături de refugiați în toate țările prin care trec: Grecia, Macedonia, Serbia, Croația, Austria, Germania, Belgia și Suedia. Este un drum lung și periculos, dar fiind solidari cu ei, noi îl putem face mai ușor.

 

Mihaela Condac - Coordonator emergency la Centrul Diecezan Caritas Iași

 

 În iubirea sa nemărginită, Dumnezeu, creatorul universului, a acordat o atenţie deosebită planetei „pământ” pe care, după ce a înzestrat-o cu tot felul de minunăţii, la urmă l-a creat pe om ca o „coroană” a creaţiei. Şi, cum citim în prima lectură din liturghia cuvântului din această duminică, (Gen.2,18-24):  „Domnul Dumnezeu a zis, ̒Nu este bine ca omul să fie singur. Îi voi face un ajutor pe potriva lui̒ […] Şi Domnul Dumnezeu a făcut să cadă un somn adânc asupra omului şi el a adormit. Şi a luat una din coastele sale şi a închis locul ei cu carne. Dumnezeu a făcut o femeie din coasta pe care o luase din om  şi a adus-o la om. Şi omul a zis: ̒Aceasta, în sfârşit, este os din oasele mele şi carne din carnea mea. Aceasta se va numi femeie, pentru că din bărbat a fost luată̒. De aceea, va lăsa bărbatul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va uni cu femeia sa şi vor fi un singur trup” (v.18.21-24). Acesta este primul cuplu uman, familia.

Înainte ca acest prim cuplu  să fi comis păcatul neascultării, Dumnezeu i-a binecuvântat şi le-a zis: „Fiţi rodnici, înmulţiţi-vă, umpleţi pământul şi supuneţi-l, stăpâniţi peste peştii mării, peste păsările cerului şi peste toate animalele care se mişcă pe pământ” (Gen.1,28).

Starea aceasta armonioasă, fericită, a primilor părinţi ai neamului omenesc nu a persistat. Ea a fost pierdută din cauza  mândriei şi a vicleniei diavolului. Verdictul dumnezeiesc nu a întârziat. Femeii i s-a spus: „Voi înmulţi suferinţele tale când vei fi însărcinată, şi vei naşte copii în durere. Te vei simţi atrasă către bărbatul tău, iar el te va stăpâni”. Iar lui Adam i-a spus: „Pentru că ai ascultat de femeia ta şi ai mâncat din pomul din care îţi poruncisem să nu mănânci, blestemat să fie pământul din cauza ta! Cu trudă te vei hrăni din el în toate zilele vieţii tale! Spini şi mărăcini îţi va da şi vei mânca iarba câmpului. În sudoarea frunţii tale vei mânca pâine până te vei întoarce în pământul din care ai fost luat. Pentru că pământ eşti şi în pământ te vei întoarce” (Gen.3,16-20).

Totuşi, nemărginita îndurare dumnezeiască lasă să se întrevadă speranţa unei reabilitări, prin aşa numita „primă bunăvestire”, când se adresează ispititorului (diavolului): „Duşmănie voi pune între tine şi femeie, între descendenţa ta şi descendenţa ei” (Gen.3,15).

Cărţile bibliei descriu în amănunte păcatele  omenirii în starea naturii decăzute, inclusiv ceea ce priveşte viaţa de familie.

Dumnezeu, Fiul întrupat, Isus Cristos, a venit să repare această stare. Prin viaţa, activitatea sa evanghelizatoare şi iubitoarea jertfă a crucii, Isus ne reconciliază cu Dumnezeu. Oricine îi primeşte mesajul şi botezul cu fidelitate, într-o ucenicie statornică, reintră în starea naturii armonioase în care l-a creat Dumnezeu pe om.

Textul evanghelic al acestei duminici, a 27-a de peste An, B, ( Mc.10,2-16 ), evidenţiază tocmai o astfel de reabilitare, pe tema familiei.

Fariseii, care mereu îi întimd curse lui Isus, bizuindu-se pe îngăduinţa dată de Moise în privinţa divorţului, vor să ştie părerea lui Isus, care le răspunde foarte clar: „Din cauza împietririi inimii voastre v-a scris (Moise) porunca aceasta (îngăduinţa despărţirii). Insă, de la începutul creaţiei, Dumnezeu a făcut bărbat şi femeie; de aceea, omul îşi va părăsi tatăl şi mama şi se va uni cu soţia lui, şi cei doi vor fi un singur trup. Prin urmare, ceea ce Dumnezeu a unit, omul să nu despartă! [… ] Oricine îşi lasă femeia şi se căsătoreşte cu alta, comite adulter cu ea. Şi dacă ea,  lăsându-şi bărbatul, se căsătoreşte cu un altul, comite adulter”(Mc.1o,5-9.11-12).

Având în vedere acest răspuns al lui Isus şi cunoscând actuala situaţie a familiei umane, reiese necesitatea convertirii, conformării cu voinţa creatorului. În acest scop, Sfânta Biserică, prin magisterul ei, cheamă pe toţi responsabilii din fruntea oamenilor să-şi unească eforturile pentru asanarea familiei, celula societăţii umane.

Următorul fapt ar putea servi drept reflecţie benefică: În anul 1987, într-un oraş din Franţa, in doctor renumit a hotărât să se despartă de soţia sa. Au mers amândoi la tribunal pentru actele necesare. Fiind creştini, judecătorul la care au apelat le-a explicat procedura de urmat cu privire la divorţ. Însă, le-a dat un sfat care i-a surprins pe amândoi: „Înainte de a începe procesul să faceţi o sărbătoare aşa cum aţi făcut în ziua căsătoriei”. Au plecat, iar în drum spre casă, soţia care îşi iubea foarte mult soţul, i-a spus: „Am o mare rugăminte: înainte de a ne despărţi aş vrea să vorbim cu preotul care ne-a oficiat căsătoria”. Neavînd nimic împotrivă, doctorul şi soţia au mers şi i-au povestit preotului dificultatea în care se aflau. Ascultându-i, preotul şi-a dat seama că viaţa lor este lipsită de un element important: DUMNEZEU. I-a invitat să-şi amintească de clipele fericite trăite ămpreună. La sfârşit, le-a spus: „ Să nu uitaţi niciodată, iubiţi soţi, că pentru o căsătorie fericită este indispensabilă prezenţa a trei persoane: soţul, soţia şi Dumnezeu”.

Şi, cum bine ştim cu toţii, modelele fac mult bine oamenilor, vă oferim încă unul: Ecaterina Jagello, nobilă poloneză, era căsătorită cu principele finlandez Wasa. Când acesta, acuzat de înaltă trădare, a fost condamnat la închisoare pe viaţă, l-a rugat pe rege să poată împărţi cu soţia sa acaestă condamnare. Regele se îngrozi şi căută s-o convingă pe prinţesă să uite de soţul ei. –„Ştiţi, prinţesă, că soţul dvs. nu va mai putea vedea niciodată lumina zilei?. –„Ştiu, maiestate!” –„Ştiţi, de asemenea, că nu mai este tratat ca principe, ci ca trădător?”. –„Da, ştiu, dar indiferent dacă este liber sau închis, vinovat sau nevinovat, el rămâne totuşi soţul meu”. –Dar după cele întâmplate, nu vă mai leagă nimic de el. Acum sunteţi liberă!”. Ecaterina îşi scoase verigheta din deget şi o arătă regelui, spunându-i: -„Citiţi, maiestate!”. Pe verighetă erau scrise doar două cuvinte în limba latină:mors sola (Numai moartea ne poate despărţi!).

Să-i cerem Domnului capacitatea de a înţelege planul său referitor la familia umană şi harul de a-l îndeplini zi de zi în familiile noastre în toată frumuseţea sa:

„Părinte sfânt, tu ai creat bărbatul şi femeia pentru a fi una în iubire, aşa cum tu împreună cu Fiul şi cu Duhul Sfânt una sunteţi. Te rugăm, binecuvântează şi apără familiile noastre şi îndepărtează de la ele egoismul şi diviziunea. Aşa te rugăm, prin Cristos Domnul nostru. Amin”.

                                                                                   P.A.Despineascu

Serviciile de recuperare și kinetoterapie sunt de astăzi mai accesibile, prin lansarea structurii de economie socială KINEGO care oferă o gamă largă de pachete personalizate persoanelor interesate, la sediul de pe strada Tăietoarei, nr. 16, Tudor Residence, Iași.

Prin Centrul Diecezan CARITAS Iași, proiectul POSDRU/173/6.1/S/148730 “IDEAS - Incluziune prin Dezvoltare Economică și Antreprenoriat Social” oferă o alternativă  tuturor celor care au nevoie de kinetoterapie la domiciliu, printr-o echipă de profesioniști și prin programe personalizate destinate tuturor necesităților. KINEGO înseamnă o șansă oferită celor care apelează la noi, pentru a beneficia de servicii de o foarte bună calitate. 

În cadrul evenimentului de lansare, a fost prezentată cea de-a opta structură de economie socială, din cele nouă, existente în cadrul IDEAS (atelier de tâmplărie, vulcanizare auto, spălătorie auto, service auto, fabrică de ambalaje- atelier protejat, catering, centru de îngrijire la domiciliu – Brăila, centru de îngrijire la domiciliu- comuna Leorda, județul Botoșani).

 În cei 25 de ani de activitate ai Centrului Diecezan CARITAS, persoanele cu dizabilități au reprezentat o prioritate pentru toți cei implicați în procesul de recuperare medicală. Părintele Egidiu Condac, Directorul Centrului Diecezan CARITAS Iași a făcut cunoscut publicului prezent la lansare activitățile centrului grupate în cele trei mari domenii : Domeniul copii, Tineri, Familii, Domeniul pentru vârstnici și persoane cu dizabilități și Domeniul formare profesională și proiecte europene.

Mihaela Condac, Manager IDEAS, a prezentat proiectul și activitățile de formare, consiliere și incluziune pe piața muncii pentru categoriile vulnerabile, precum și celelalte șapte structuri de economie socială înființate prin acest proiect.

Dănuț Cojocariu, Manager SES KINEGO, a specificat importanța unui astfel de centru de recuperare și kinetoterapie, care a pornit de la un vis mai vechi al Centrului de Resurse pentru Persoane cu Dizabilități din cadrul Centrului Diecezan CARITAS: un centru de kinetoterapie și recuperare medicală propriu, pentru persoanele care fac parte din această categorie. 

La final, Preasfințitul Petru Gherghel, Episcop al Diecezei de Iași, a sfințit centrul KINEGO, punctând că rolul Bisericii în comunitate este acela de a susține inițiativele celor care vor să-i ajute pe cei care se află în situații vulnerabile. 

Evenimentul a avut ca scop prezentarea serviciilor și activității ce se va desfășura în cadrul structurii KINEGO dar și identificarea posibilităților de colaborare cu diverși clienți dar și cu potențiali colaboratori care vor dori să dezvolte afaceri în domeniul serviciilor de recuperare medicală atât în cadrul centrului cât și la domiciliu. 

Serviciile medicale de kinetoterapie disponibile în cadrul structurii de economie socială sunt:

- kinetoterapia afecţiunilor ortopedo-traumatice, neurologice, ale sistemului cardiovascular,

- etcevaluare funcţională pe baza diagnosticului clinicprograme de recuperare individualizate

- programe terapeutice complete

- masaj terapeutic general, reflex, de relaxare

 

În cadrul proiectului IDEAS, prin lansarea acestei structuri de economie socială, s-au creat locuri de muncă pentru persoane provenind din medii defavorizate, profitul fiind distribuit către activități sociale.

 

Proiectul IDEAS este cofinanţat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, în cadrul Axei prioritare 6 „Promovarea incluziunii sociale”, Domeniul major de intervenţie 6.1 „Dezvoltarea economiei sociale”.

Mădălina Camelia Ingram – Responsabil Media 

 

Calendar

« Septembrie 2018 »
Lun Marţi Mie Joi Vin Sâm Dum
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30
X

Right Click

No right click