Domeniul Copii, Tineri, Familii din cadrul Centrului Diecezan Caritas Iași a sărbătorit ultima zi de iarnă și prima zi de primăvară printr-o activitate inovativă și interactivă totodată, activitate care a adunat într-un singur loc idei și creații colorate ale celor trei centre active și anume: Centrul de Resurse pentru Copii și Tineri „Don Bosco”, Centrul de Resurse pentru Familii și Centrul de Plasament „Sfântul Iosif”.

Luca 13,1-9

În acel timp, au venit la Isus unii care i-au povestit despre galileenii al căror sânge Pilat îl amestecase cu cel al jertfelor lor. 2 El, răspunzând, le-a zis: „Vi se pare că aceşti galileeni au fost mai păcătoşi decât toţi ceilalţi galileeni pentru că au suferit aceasta? 3 Vă spun: nicidecum! Dar dacă nu vă convertiţi, cu toţii veţi pieri la fel. 4 Sau vi se pare că cei optsprezece peste care a căzut turnul din Siloe şi i-a ucis erau mai vinovaţi decât toţi ceilalţi oameni care locuiau în Ierusalim? 5 Vă spun: nicidecum! Dar dacă nu vă convertiţi, cu toţii veţi pieri la fel”. 6 Apoi le-a spus această parabolă: „Un om a plantat un smochin în via sa şi a venit să caute fructe în el, dar nu a găsit 7 şi i-a spus viticultorului: «Iată, sunt trei ani de când vin să caut fructe în smochinul acesta, dar nu găsesc. Taie-l! De ce să mai secătuiască pământul?» 8 Acesta, răspunzând, i-a zis: «Stăpâne, mai lasă-l şi anul acesta pentru ca să-l sap de jur împrejur şi să-i pun gunoi la rădăcină! 9 Poate va face fructe la anul. Dacă nu, îl vei tăia»”.

În faţa relelor care se manifestă în lume şi în propria viaţă omul este atât de obişnuit să dea vina pe altcineva şi, de multe ori, pe Altcineva, pe Dumnezeu. Este o „boală” de care omul s-a lăsat stăpânit încă de la început. Când Adam a încălcat porunca primită şi Dumnezeu l-a întrebat: „Unde eşti?”, Adam ce a răspuns? „M-am ascuns pentru că mi s-a făcut frică…!” Apoi Dumnezeu îl întreabă dacă a mâncat din pomul oprit. Iar Adam nu ezită să dea vina pe Dumnezeu şi pe femeie. Astfel, mereu răul este din vina altora şi chiar din vina lui Dumnezeu! De câte ori nu auzim întrebările: „Dacă Dumnezeu există de ce se întâmplă răul? Dacă este bun de ce lasă să se întâmple atâtea lucruri oribile? De ce este indiferent? Oare există cu adevărat?”

            E bine să schimbăm modul nostru de a reacţiona în faţa răului. Răul de care auzim, răul care ne afectează, răul pe care îl experimentăm trebuie să fie ocazie pentru a transforma viaţa noastră, pentru a deveni mai buni. A da vina încontinuu pe alţii sau pe Dumnezeu nu schimbă nimic! Rămânem cu inima noastră împietrită care caută vinovaţi în altă parte fără a recunoaşte partea noastră de vină sau fără a ne întreba ce putem schimba în viaţa noastră tocmai pentru ca răul să nu se repete! Isus a învins răul prin jertfa sa pe cruce, fără să acuze, fără să caute vinovaţi!

            Dacă nu schimbăm modul nostru de a reacţiona în faţa răului şi nu încercăm să aducem roade de fapte bune suntem ca un copac care s-a uscat şi nu mai aduce niciun fel de rod. Domnul are multă răbdare ci noi, dar nu putem să rămânem sterili la infinit!

Pr. Felix Roca

Colecta din a doua duminică a Postului Mare a fost destinată Programului „Servicii de Îngrijiri la Domiciliu" din cadrul Centrului Diecezan Caritas Iaşi şi a reprezentat participarea credincioşilor pentru susţinerea activităţii celor opt Centre zonale de Îngrijiri la Domiciliu, care își desfășoară activitatea în Dieceza de Iaşi.

Programul de îngrijiri la domiciliu se adresează persoanelor vârstnice, cu venituri mici şi care nu beneficiază de sprijinul familiei, persoanelor bolnave care la externarea din spital necesită continuarea tratamentului la domiciliu, bolnavilor cronici şi persoanelor cu handicap neuropsihomotor. Acest program sprijină atât persoana în suferinţă, cât şi familia acesteia, urmărindu-se menţinerea autonomiei persoanei asistate pe o perioadă cât mai lungă şi prevenirea agravării situaţiei de dependenţă a persoanei vârstnice precum şi scăderea gradului de solicitare pentru familiile ce îngrijesc persoanele imobilizate la pat sau la domiciliu.

Cu ajutorul dumneavoastră şi profesionalismul personalului Caritas persoanele vârstnice beneficiază de servicii de îngrijire, medicale și sociale necesare pentru a alina suferința şi singurătatea vârstnicilor noștri.

Mulţumim preoţilor și tuturor credincioșilor care au răspuns cu generozitate invitației Centrului Diecezan Caritas Iași, fiind alături de persoanele vârstnice. În numele beneficiarilor vă mulţumim pentru tot sprijinul oferit. Timpul Postului Mare este prilej de a fi în slujba celor care se află în suferință și singurătate, vă dorim să trăiți și să practicați bucuria milostivirii Tatălui!

Adriana Ianuș
coordonator executiv Programul „Servicii de Îngrijiri la Domiciliu"
Centrul Diecezan Caritas Iaşi

 

 

       „Acesta este Fiul meu cel ales, pe el să-l ascultaţi! ( Lc.9.35b )

Când pornim la un drum ceva mai lung, pe lângă faptul că ne-am interesat de traseu şi am luat cele necesare, ne încurajăm zicând: „Doamne, ajută-ne!”.

Cu zece zile în urmă, în Miercurea Cenuşii, am pornit la un drum deosebit, creştinesc, acela al Postului Mare, încurajaţi de Sfânta Biserică, în numele lui Isus Cristos: „Convertiţi-vă, şi credeţi în Evanghelie!”.

Duminica trecută, prima duminică din Postul Paştelui, am meditat-o ca pe aceea „a ispitirilor” propuse lui Isus de către Cel Viclean, satana, şi a victoriei categorice repurtate de Învăţătorul dumnezeiesc. Am înţeles rostul pedagogic al acestui episod din viaţa Mântuitorului.

În această duminică, liturghia cuvântului are darul de a ne întări credinţa, speranţa şi ataşamentul faţă de „Fiul cel ales” al Tatălui, pe care, în calitate de creştini suntem decişi să-l ascultăm cu smerenie, să-l urmăm cu statornicie pe calea crucii, pentru a ne bucura din plin de slăvita sa înviere, chezăşie a învierii noastre.

Sfântul evanghelist Luca, asemenea celorlalţi doi evanghelişti sinoptici, Matei şi Marcu, în fragmentul înscris în sfânta liturghie a acestei duminici, ( 9,28b-36 ), ne relatează episodul minunat al transfigurării ( schimbării la faţă ) a lui Isus. Menţionăm că acest eveniment face obiectul şi al unei sărbători deosebite în calendarul Bisericii, cu data fixă, în ziua de şase august.

Dintru început este subliniat faptul retragerii lui Isus, împreună cu trei dintre ucenicii săi ( Petru, Iacob şi Ioan ), „pe munte ca să se roage”. Da!. Toate evenimentele mari, duhovniceşti, sunt strict legate de rugăciune, în unire cu Dumnezeu. Urmărim contemplativ faptul: iluminarea feţei lui Isus, strălucirea hainelor sale, apariţia celor doi bărbaţi aleşi de Dumnezeu, Moise şi Ilie „care vorbesc cu Isus despre plecarea lui ce avea să se împlinească în Ierusalim” (v.31). Cei trei ucenici, copleşiţi, de ceea ce văd, adorm. Trezindu-se, nu-i mai văd pe Moise şi Ilie, care plecaseră deja. Petru, în culmea bucuriei, îi spune lui Isus: „Învăţătorule, ce bine că suntem aici, să facem trei colibe: una pentru tine, una pentru Moise şi una pentru Ilie”. Evanghelistul cărturar, Luca, citând cuvintele lui Petru, face  observaţia; „neştiind, de fapt, ce zice” (v.33 ultimele 2 cuvinte). Urmează învăluirea în nor, ceea ce îi înspăimântă pe ucenici, dar mai cu seamă vocea care se aude din nor: „Acesta este Fiul meu cel ales, ascultaţi de el!” (v.35b).

Evenimentul transfigurării Domnului, cu detaliile relatate de evanghelistul Luca, îndeosebi cu ceea ce spune „vocea din nor” ( Tatăl ): „acesta este Fiul meu cel ales”, este încă o dezvăluire a divinităţii lui Isus, pe lângă multe altele înscrise în Vechiul şi Noul Testament, în întreaga istorie a mântuirii, dovezi de netăgăduit ale iubirii milostive a lui Dumnezeu faţă de oameni.

Menţionăm îndemnul pe care Isus îl adresează martorilor dezvăluirilor divinităţii sale, în stilul său ppropriu,mesianic, de a păstra tăcerea, de a nu face publicitate;  totodată şi avertizarea întreită făcută de Isus, şi reţinută de toţi evengheliştii sinoptiici: „Fiul Omului trebuie să sufere multe, să fie respins de bătrâni, de arhierei şi de cărturari, să fie ucis şi a treia zi să învie”( Lc.9,21 ). „Ascultaţi cu atenţie  cuvintele acestea ̒Fiul Omului va fi dat în mâinile oamenilor̒” ( Lc.9,44 ). „Iată, urcăm la Ierusalim şi se vor împlini toate cele scrise de profeţi despre Fiul Omului, căci va fi dat pe mâna păgânilor şi va fi batjocorit, insultat şi scuipat, şi după ce îl vor fi biciuit, îl vor ucide, dar în ziua a treia va învia” ( Lc.18,31-33 ).

În tot acest context al dezvăluirilor divinităţi lui Isus, ucenicii săi, şi împreună cu ei întreaga Biserică creştină, de-a lungul celor două milenii, au înţeles şi au trăit cu tot curajul „scandalul crucii”, susţinuţi de slăvita Înviere a Domnului nostru Isus Cristos şi asistaţi mereu de Mângâietorul, Duhul Adevărului, trimis de Isus de la Tatăl, ca să rămână mereu cu noi şi să ne înveţe tot adevărul.

Textul primei lecturi din liturghia cuvântului ( Gen.15,5-12.17-18 ) confirmă nemărginita iubire milostivă a lui Dumnezeu, arătată în chemarea lui Abram din Ur-ul Caldeii în ţara Făgăduinţii şi legământul încheiat cu acest om al credinţei şi cu toată descendenţa sa. Psalmul responsorial 26,1 ilustrează acest legământ; „Domnul este lumina şi mântuirea mea, de cine mă voi teme? Domnul este apărătorul vieţii mele, de cine mă voi înfricoşa?”.

Sfântul apostol Paul, în scrisoarea către filipeni ( 3,17-4,1 ), lectura a doua a duminicii, încurajează pe fiii săi sufleteşti să rămână statornici în urmarea lui Cristos, el, Paul, fiind un exemplu viu pentru ei,  asigurându-i că „patria noastră este în ceruri, de unde îl aşteptăm ca Mântuitor pe Domnul Isus Cristos; el va schimba trupul umilinţei noastre, făcându-l asemănător cu trupul gloriei sale prin puterea cu care este în stare să-şi supună toate. Aşa încât, fraţii mei iubiţi şi doriţi, bucuria şi coroana mea, rămâneţi astfel statornici în Domnul, iubiţii mei!” (v.20-21.4,1 ).

Însuşindu-ne cuvintele psalmului 26,8-9, înscrise pe frontispiciul acestei duminici, ne putem arăta  disponibilitatea şi deschiderea sufletească în trăirea din ce în ce mai râvnică a vieţii noastre creştine: „ Ţie îţi spune inima mea. Am căutat faţa ta! Faţa ta, Doamne, o caut. Nu-ţi întoarce faţa de la mine”!

Apelăm cu toată încrederea la milostivirea dumnezeiască pentru a răspunde cum se cuvine la chemarea lui Isus, de convertire şi de fidelitate:

„ Dumnezeule, care ne-ai poruncit să ascultăm de Fiul tău iubit, întăreşte inimile noastre cu hrana cuvântului tău, ca, purificându-ne privirea lăuntrică, să ne putem bucura de vedearea gloriei tale. Prin Cristos, Domnul nostru. Amin”.

                                                                          P.A.Despinescu

 

 

 

Calendar

« Septembrie 2018 »
Lun Marţi Mie Joi Vin Sâm Dum
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30
X

Right Click

No right click