Duminica a 29-a.B-2015 - Lecţie şi îndemn la slujire

17 Octombrie 2015

Dicţionarul limbii române descrie verbul a sluji, ca fiind de origine slavă, având ca sinonim în limba latină verbul servire, însemnând a face ceva în folosul cuiva. Cuvântul are şi o nuanţă de umilire: a sluji la un stăpân, sau, în antichitatea caracterizată prin sclavaj, când un stăpân dispunea de cei care munceau pe domeniile sale ca de nişte unelte sau marfă.

Este folosit frecvent şi în domeniul religios, indicând pe slujitorii cultului, precum şi serviciile religioase.

În spiritualitatea creştină, cuvântul slujire are un caracter sacru, de virtute fundamentală, aceea a smereniei caritative. Prototip al acestei slujiri este însuşi Fiul lui Dumnezeu, Cuvântul întrupat „pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire”, Isus Cristos.

Prevestit cu opt secole mai înainte de venirea sa între oameni, prin glasul profetului Isaia, ca slujitor al lui Yahwe, cum citim în prima lectură a liturghiei acestei duminici ( 53,10-11), slujitor care „va fi zdrobit prin suferinţă […], când sufletul şi-l va pune ca jertfă pentru vinovăţie […], slujitorul meu cel drept îi va îndreptăţi pe mulţi şi va lua asupra sa păcatele lor”, acest slujitor îşi va împlini misiunea de evanghelizare şi de răscumpărare prin jertfa supremă a crucii.

Isus însuşi, în timpul activităţii sale publice, i-a prevenit pe ucenicii care îl însoţeau,spunându-le: „Fiul Omului trebuie să fie dat în mâinile oamenilor. Îl vor ucide, dar a treia zi el va învia” (Mt.11,22b-23).

Aşadar, în viaţa publică a lui Isus, slujirea pe care o prestează cu blândeţe şi smerenie exemplară, este asociată şi cu jertfa pilduitoare.

Textul evanghelic  al acestei duminici ( Mc.10,35-45 ) vrea să fie întocmai o lecţie de slujire pe care Isus o oferă ucenicilor  săi şi, în perspectivă, tuturor celor care vor crede în el efectiv. Tendinţelor de afişare omenească, de a ocupa locuri deosebite, de a fi mai ceva decât alţii, vădite şi în ucenicii săi, Isus le propune drept remediu calea sa de slujire smerită, caritativă: „Cine vrea să devină mare între voi să fie slujitorul vostru, şi cine vrea să fie primul între voi să fie servitorul tuturor” (v.43b-44). Se poate aşa ceva? Da! Privind mereu cu atenţie la modelul dumnezeiesc, Cristos, şi prinzându-ne tare de el şi de crucea sa luminoasă, în toate salvatoare: „Pentru că nici Fiul Omului mu a venit ca să fie slujit, ci ca să slujească şi să-şi dea viaţa ca răscumpărare pentru mulţi” (v.45).

După învierea lui Isus, şi  mai cu seamă după coborârea Duhului Sfânt asupra lor, ucenicii au împlinit slujirea evangheliei încredinţată lor, aşa cum le-a arătat Învăţătorul, cu tot curajul, cu preţul vieţii. Asemenea lor, în decursul secolelor, nenumăraţi ucenici, bărbaţi şi femei, formaţi la şcoala lui Isus, au împlinit şi împlinesc mereu slujirea smerită, caritativă, în folosul oamenilor, în diferite domenii de activitate socială, cu precădere faţă de săraci, bolnavi şi marginalizaţi, călăuziţi de cuvintele dumnezeiescului prieten al tuturor.Isus: „tot ce aţi făcut unuia dintre fraţii mei cei mai mici, mie mi-aţi făcut” (Mt.25,40).

Suntem încredinţaţi că în acelaşi spirit de slujire smerită îşi defăşoară activitatea şi Centrul Diecezan Caritas de la noi şi celelalte centre din toată lumea.

 Noi înşine, în virtutea chemării şi angajării creştine, ne străduim să slujim cu credinţă, speranţă şi iubire, în mediul familial, profesional în care ne aflăm. În acest sens, primim cu dragă inimă îndemnul pe care ni-l dă autorul  Scrisorii către Evrei, oferit în lectura a doua a liturghiei acestei duminici: „Să ne aprpiem cu toată încrederea de tronul harului, ca să primim îndurare şi  să găsim ca  ajutor harul său la timpul potrivit”(4,16).

                                                                             P.A.Despineascu

 

 

Citit 867 ori Ultima modificare Sâmbătă, 17 Octombrie 2015 18:07

Calendar

« Noiembrie 2018 »
Lun Marţi Mie Joi Vin Sâm Dum
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28 29 30    
X

Right Click

No right click