Investiţie în veşnicie Lc 16, 19-31

24 Septembrie 2016

În acel timp, Isus le-a spus fariseilor: "Era un om bogat care se îmbrăca în purpură şi mătăsuri fine şi petrecea în fiecare zi cu mare fast; 20 la poarta lui zăcea un sărac cu numele de Lazăr, plin de bube: 21 el ar fi dorit să se sature cu ceea ce cădea de pe masa bogatului. Ba, mai mult, veneau şi câinii să-i lingă bubele. 22 A murit săracul şi a fost dus de îngeri în sânul lui Abraham. A murit şi bogatul şi a fost îngropat. 23 Pe când se chinuia în iad, şi-a ridicat ochii şi l-a văzut pe Abraham şi pe Lazăr în sânul lui 24 şi, strigând, a zis: «Părinte Abraham, îndură-te de mine şi trimite-l pe Lazăr ca să-şi înmoaie vârful degetului în apă şi să-mi răcorească limba, căci mă chinui cumplit în flăcările acestea!» 25 Însă Abraham i-a spus: «Fiule, adu-ţi aminte că ai primit cele bune în timpul vieţii tale, după cum Lazăr, cele rele! Acum însă el este aici mângâiat, tu însă suferi. 26 Şi, pe lângă toate acestea, între noi şi voi este o mare prăpastie, încât cei care ar vrea să treacă de aici la voi să nu poată, şi nici de acolo să treacă la noi». 27 El a zis: «Atunci, te rog, părinte, să-l trimiţi în casa tatălui meu, 28 căci am cinci fraţi, ca să-i prevină, nu cumva să ajungă şi ei în acest loc de chin!» 29Dar Abraham i-a spus: «Îi au pe Moise şi pe Profeţi: să asculte de ei!» 30 El însă a zis: «Nu, părinte Abraham, dar dacă unul dintre morţi ar veni la ei, s-ar converti». 31 I-a răspuns: «Dacă nu ascultă de Moise şi Profeţi, chiar dacă ar învia cineva din morţi, nu se vor convinge»".

 

Această parabolă, de fapt, revelează starea, mereu actuală, a lumii în are trăim. Viaţa acestor două persoane pare să fie pe două drumuri paralele. Uşa casei bogatului este mereu închisă pentru cel sărac, care zace acolo afară, căutând să mănânce ce prisoseşte de pe masa bogatului. Acesta se îmbracă în haine luxoase, în timp ce Lazăr este acoperit de răni; bogatul în fiecare zi benchetuieşte copios, în timp ce Lazăr moare de foame. Lazăr reprezintă bine strigătul silenţios al săracilor din toate timpurile şi contradicţia unei lumi în care imense bogăţii şi resurse sunt în mâinile câtorva.

 

Bogatul îl ignoră pe Lazăr! Dar, a-l ignora pe cel sărac înseamnă a-l dispreţui pe Dumnezeu! Există un amănunt în parabolă care trebuie observat: bogatul nu are un nume, ci numai adjectivul: "bogatul"; în cel numele săracului este repetat de cinci ori, şi "Lazăr" înseamnă "Dumnezeu ajută". Lazăr, care zace în faţa uşii, este o atenţionare vie adresată celui bogat pentru a-şi aminti de Dumnezeu, însă bogatul nu primeşte această atenţionare. De aceea va fi condamnat nu pentru bogăţiile sale, ci pentru că a fost incapabil să simtă milă faţă de Lazăr şi să-l ajute. Bogatul cunoştea Cuvântul lui Dumnezeu, dar nu l-a lăsat să intre în inimă, nu l-a ascultat, de aceea a fost incapabil să deschidă ochii şi să aibă milă de cel sărac. Niciun mesager şi niciun mesaj nu-i vor putea înlocui pe săracii pe care-i întâlnim pe drum, pentru că în ei ne vine în întâmpinare însuşi Isus: "Tot ce aţi făcut unuia dintre fraţii mei cei mai mici, mie mi-aţi făcut" (Mt 25,40), spune Isus.

 

Milostivirea lui Dumnezeu faţă de noi este legată de milostivirea noastră faţă de aproapele; când lipseşte aceasta inima noastră este închisă şi Dumnezeu nu poate intra. Dacă eu nu deschid larg uşa inimii mele pentru cel sărac, acea uşă rămâne închisă. Şi pentru Dumnezeu. Dacă, în schimb îmi deschid inima faţă de cel care este în orice fel de nevoie, atunci binele pe care îl fac este o „investiţie” pentru veşnicie. Viaţa veşnică depinde de gesturile pe care le fac pe pământ.

 

 

Pr. Felix Roca

Citit 1733 ori

Calendar

« August 2020 »
Lun Marţi Mie Joi Vin Sâm Dum
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30
31            
X

Right Click

No right click